Turnee
În primul său deceniu de activitate, tânăra orchestră a Filarmonicii clujene a evoluat rapid, transformându-se într-un organism sonor cu certă personalitate, disciplinat şi versatil, dispunând de un repertoriu substanţial aflat în permanentă extindere. Urmarea firească a recunoaşterii crescânde de care se bucură a fost solicitarea ansamblului pentru concerte în centre muzicale din ţară şi străinătate. Primul turneu peste hotare s-a desfăşurat în fosta Iugoslavie în anul 1964. Au urmat turnee de succes în fosta U.R.S.S. (1966, cu concerte memorabile la Moscova şi Sankt Petersburg – pe atunci Leningrad).
Prima ieşire într-o ţară occidentală a fost în 1968 în Italia, tot aici având loc una dintre prestaţiile internaţionale de maxim răsunet ale orchestrei – dublul festival jubiliar Beethoven susţinut alternativ la Pesaro şi Torino, în anul 1970, cu prezentarea integralei simfoniilor şi concertelor titanului de la Bonn sub conducerea dirijorilor Emil Simon şi Erich Bergel. După 1970 ansamblul a fost solicitat cu regularitate peste graniţă, susţinând turnee numeroase în Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, U.R.S.S., fostul R.D.G., Germania Federală, Austria, Olanda, Elveţia, Italia, Spania, Franţa – orchestra Filarmonicii clujene fiind la acea oră cel mai căutat ansamblu românesc pe plan internaţional. În aceeaşi perioadă, Orchestra de cameră a Filarmonicii, sub conducerea lui Mircea Cristescu, s-a bucurat de o prezenţă deosebit de susţinută în peisajul concertistic european.
O evoluţie similară a urmat ansamblul coral înfiinţat în 1972, a cărui primă ieşire peste graniţă a avut loc deja în anul 1976 (Italia, sub conducerea dirijorului Florentin Mihăescu), urmată de colaborări regulate cu Festivalurile din Pesaro şi Martina Franca. Un remarcabil punct culminant l-a constituit prezenţa în Festivalul de la Lucerna, cu ocazia centenarului naşterii compozitorului naţional George Enescu – 1981, unde orchestra şi corul Filarmonicii clujene, alături de o excepţională distribuţie, au prezentat capodopera Oedipe sub bagheta dirijorului Mihai Brediceanu.
Deceniul 80-90 a marcat o progresivă reducere a activităţii internaţionale, datorată politicii de izolare culturală practicată de regimul Ceauşescu în ultima sa perioadă, pentru ca după schimbarea din 1989 efortul de reclădire a renumelui internaţional să fie încununat de succese importante, atât prin frecvenţa fără precedent a proiectelor, cât şi prin relevanţa remarcabilă a unora dintre acestea. Orchestra a revenit pe scenele din Franţa, Belgia, Italia, Germania, Elveţia, Ungaria şi mai cu seamă Spania, cu prezenţe repetate în cadrul Festivalului de la Santander şi colaborări cu mari nume ale scenei lirice internaţionale ca José Carreras, Angela Gheorghiu, Roberto Alagna şi alţii. Un proiect aparte a alăturat ansamblul simfonic clujean şi legendarul grup rock britanic „Deep Purple”, într-un amplu turneu prin capitalele Europei (2000).
Corul s-a distins prin colaborări cu orchestre ca Tonhalle Zürich, Israel Philharmonic, Orchestra RTL Luxemburg, Jerusalem Philharmonic, sub bagheta unor dirijori de prim rang ca Gary Bertini, Klaus Peter Flor, Pinchas Steinberg, David Shallon, Nicholas McGegan. Participările ansamblului la Festivalul „Liturgica 2000” din Ierusalim sau la inaugurarea Teraselor Templului Baha’i din Haifa (2001) au reprezentat evenimente de răsunet mondial.